reflexe

M-am oprit ieri în faţa vitrinei cu vechituri şi n-am ştiut ce să aleg. Nici nu voiam să aleg, mi-am dat seama apoi. Era doar un reflex, obişnuinţa. Ideea că trebuia să mă opresc acolo şi să mă uit să intru în lumea aia să uit de azi să uit de acum. Nu prea am reuşit. Un nod rămâne un nod şi atât. Dar trebuie să crezi în fumul de ţigară, în formele lui efemere, în schimbarea continuă, în dragostea care nu stă pe loc. Despre asta e vorba, nu? Iar din fum nu poţi să faci nod. Wong Kar-wai e maestru. Şi Cristoffer Boe. 

da, chiar mi-a plăcut