Nici anul ăsta n-am reuşit să fug de amintirea lui octombrie. Era cât pe ce să pot, mai erau două zile.
Opt ani, nu ştiu de ce îi număr...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Nu mai ştiu exact când şi cum am dat de ei... cu nişte ani în urmă, oricum. Şi au rămas într-un ipotetic top ten al meu - zic ipotetic pentr...
-
Se poate ca într-o sâmbătă seara, obosită, să te uiţi la un film, nu contează la care anume, pentru că e genul de film despre care cei mai m...
3 comentarii:
de vreo doua ore ma gàndesc ce as putea sa-ti scriu ca sa te aline.
nimic, doar timpul care mai atenueaza durerea.
Se spune ca toate se intampla cu un rost... naiba stie, asa o fi.
am citit si postul care l-ai sters. sper ca esti bine. nu stiu care e motivul (e al tau personal) dar gandul meu e sa reusesti sa treci, sa vezi lucrurile ce trebuie vazute, sa tragi cocluziile (daca sunt) si sa te intaresti. cica gandul e creatie... ai grija de tine.
Trimiteți un comentariu