Azi n-am selectat un playlist anume, iar mai devreme muzica a ajuns la UB40... Şi, într-o pauză de cafea tocmai luată de pe foc, am lăsat muzica să apese pe butonul amintirilor. Cu nişte ani în urmă, cred că abia începusem să lucrez, împreună cu Lore găsisem o cafenea (bar) mică-mică, unde puneau mult UB40 şi ne plăcea cafeaua. Tchibo. Acum nu mai pot să o beau, dar atunci ne părea cea mai bună... Mergeam acolo aproape zilnic. Era undeva pe o străduţă din SM, între Aurora şi Steilmann (dacă o mai fi acolo), mai mult o fundătură decât o stradă şi mai mult o bombă decât o cafenea... avea şi jocuri mecanice, îmi amintesc acum, erau la modă pe vremea aia. Dar avea şi UB40 şi cafea bună. :) Şi stăteam la cinci minute de mers pe jos.
În timp, am tot găsit locuri de care ne ataşam o vreme, apoi găseam altele, apoi altele... Vorbesc de locuri în care ne beam cafeaua. Rar prima cafea, aia o beam acasă, cu ziarele în faţă. Întâi cu ziarele de anunţuri, să ne căutăm de lucru, apoi cu ştirile... Dar cafelele de peste zi necesitau un loc anume, un loc unde să ne placă.
A venit apoi perioada nessului frecat în grabă între două alergături şi înjurăturile adresate cu foc maşinii de scris (da, am prins maşina de scris), dar când terminam de lucrat tot în vreun loc "al nostru" sfârşeam, cu o cafea bună în faţă.
Eh, ce vremuri... :)
În timp, am tot găsit locuri de care ne ataşam o vreme, apoi găseam altele, apoi altele... Vorbesc de locuri în care ne beam cafeaua. Rar prima cafea, aia o beam acasă, cu ziarele în faţă. Întâi cu ziarele de anunţuri, să ne căutăm de lucru, apoi cu ştirile... Dar cafelele de peste zi necesitau un loc anume, un loc unde să ne placă.
A venit apoi perioada nessului frecat în grabă între două alergături şi înjurăturile adresate cu foc maşinii de scris (da, am prins maşina de scris), dar când terminam de lucrat tot în vreun loc "al nostru" sfârşeam, cu o cafea bună în faţă.
Eh, ce vremuri... :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu