... Dar a sosit luna decembrie şi bătălia de la Stalingrad continua, aprigă, tenace, supraomenească. Şi atunci s-a născut marea speranţă şi toate privirile s-au întors spre Uniunea Sovietică, în timp ce se anulau rezervările de mese făcute de Rommel la Hotel Shepherd, ca să-şi ospăteze ofiţerii, pe un fundal cu Nil, piramide şi chiar surâsul Sfinxului, pentru cine se încăpăţâna să-l vadă ridicându-se în vârful picioarelor.
Se trăia în funcţie de bătălia Stalingradului, pentru că aici armatele naziste întâmpinau, pentru prima oară, o rezistenţă nemaiîntâlnită în alte locuri şi, pentru burghezia cubaneză acest caz punea o dificilă problemă de conştiinţă: trebuia să cânte în cor tot timpul Remember Pearl Harbor, în chip de ecou antifonic la sloganul momentului, în vreme ce, în sinea sa, se ruga în formula colaboraţioniştilor francezi: "Mai bine Hitler decât comunismul."
"Lumea e nebună - zicea mătuşă-mea - nebună, nebună, nebună... Totul e cu fundu-n sus..." Cu fundu-n sus, o înţelegeam foarte bine, pentru că, printr-o operaţiune de forţe deconcertante, Statele Unite deveniseră aliatul URSS... Şi se petrecea un lucru miraculos, nemaivăzut vreodată: General Electric, General Motors, International Harvester, Marile Agenţii de Publicitate, Heinz, Swift, Supa Campbell, Săpunul Palmolive, Marile Paste de Dinţi, Marii Detergenţi, Marile Compoturi de Caise, Marile Analgezice - chiar şi Aspirina Bayer, care, ca prin farmec, îşi schimbase numele nemţesc cu cel de Sterling - patronau costisitoare programe de radio cu multe efecte sonore de bombardamente, explozii, surpări şi strigăte, în care se exaltau virtuţile de luptători, îndârjirea, eficienţa demonstrată - patriotismul, într-un cuvânt - a soldatului sovietic. Şi, cu toate acestea, în conversaţii în care Rusia continua să fie Rusia şi nu i se spunea niciodată Uniunea Sovietică, apărea, de obicei, deşi mai mult insinuantă decât bine conturată, Fantoma (nu cumva aceeaşi ce apare în paragraful iniţial al unui celebru Manifest?) unui pericol care, mâine, ar putea ameninţa vechea, frumoasa, admirabila noastră Cultură Occidentală, moştenitoare a Culturii Elenice, a Culturii Latine, cu magnificele, nepieritoarele ei Libertăţi - atât de bine ilustrate, îmi spuneam eu, de moartea lui Socrate şi de moartea lui Seneca. Valorile Occidentului, Libertăţile Occidentului! Printr-un tulburător paradox, toate acestea erau apărate la Stalingrad. Dar - şi asta nu se spunea încă în editorialele din Diario de la Marina, deşi mulţi o gândeau - deie Domnul să ajungă americanii la Berlin înaintea ruşilor.
(Alejo Carpentier, Ritualul primăverii)
Se trăia în funcţie de bătălia Stalingradului, pentru că aici armatele naziste întâmpinau, pentru prima oară, o rezistenţă nemaiîntâlnită în alte locuri şi, pentru burghezia cubaneză acest caz punea o dificilă problemă de conştiinţă: trebuia să cânte în cor tot timpul Remember Pearl Harbor, în chip de ecou antifonic la sloganul momentului, în vreme ce, în sinea sa, se ruga în formula colaboraţioniştilor francezi: "Mai bine Hitler decât comunismul."
"Lumea e nebună - zicea mătuşă-mea - nebună, nebună, nebună... Totul e cu fundu-n sus..." Cu fundu-n sus, o înţelegeam foarte bine, pentru că, printr-o operaţiune de forţe deconcertante, Statele Unite deveniseră aliatul URSS... Şi se petrecea un lucru miraculos, nemaivăzut vreodată: General Electric, General Motors, International Harvester, Marile Agenţii de Publicitate, Heinz, Swift, Supa Campbell, Săpunul Palmolive, Marile Paste de Dinţi, Marii Detergenţi, Marile Compoturi de Caise, Marile Analgezice - chiar şi Aspirina Bayer, care, ca prin farmec, îşi schimbase numele nemţesc cu cel de Sterling - patronau costisitoare programe de radio cu multe efecte sonore de bombardamente, explozii, surpări şi strigăte, în care se exaltau virtuţile de luptători, îndârjirea, eficienţa demonstrată - patriotismul, într-un cuvânt - a soldatului sovietic. Şi, cu toate acestea, în conversaţii în care Rusia continua să fie Rusia şi nu i se spunea niciodată Uniunea Sovietică, apărea, de obicei, deşi mai mult insinuantă decât bine conturată, Fantoma (nu cumva aceeaşi ce apare în paragraful iniţial al unui celebru Manifest?) unui pericol care, mâine, ar putea ameninţa vechea, frumoasa, admirabila noastră Cultură Occidentală, moştenitoare a Culturii Elenice, a Culturii Latine, cu magnificele, nepieritoarele ei Libertăţi - atât de bine ilustrate, îmi spuneam eu, de moartea lui Socrate şi de moartea lui Seneca. Valorile Occidentului, Libertăţile Occidentului! Printr-un tulburător paradox, toate acestea erau apărate la Stalingrad. Dar - şi asta nu se spunea încă în editorialele din Diario de la Marina, deşi mulţi o gândeau - deie Domnul să ajungă americanii la Berlin înaintea ruşilor.
(Alejo Carpentier, Ritualul primăverii)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu