Mda, s-au petrecut ciudăţenii p-aci...
În sfârşit, a doua cafea pe azi.
În sfârşit, linişte.
În sfârşit, nu trebuie să mă grăbesc nicăieri.
În sfârşit, am acces la colţul meu...

Nu mai ştiu ce vroiam să spun, ştiu doar că au fost zile în care m-aş fi retras aici cu un soi de disperare, departe de toţi şi de toate, iar acum nu mai regăsesc gândurile alea. De fapt, sunt pe undeva, amestecate, făcute ghem, trebuie doar să găsesc un capăt.