Dintr-un jurnal

Scriam mai devreme despre o carte, nu una genială, dar una bine construită, la care mi-a plăcut cel mai mult tocmai asta: construcţia. Şi mi-am dat seama acum că ăsta e unul dintre motivele pentru care nu mă simt foarte atrasă de proza scurtă... proza scurtă e o construcţie comprimată, e un soi de rezumat al construcţiei, iar mie îmi place tocmai elaborarea în sine.
La fel e şi în privinţa oamenilor şi a relaţiilor. Îmi plac oamenii care ştiu să clădească, să construiască relaţii, oamenii care încearcă să pătrundă dincolo de suprafaţă, care mai sunt acolo şi după ce au simţit primul gust...
(6 iunie 2010)

**
Gânduri lăsate să zburde fără lesă.
Auzisem cândva o chestie simpatică într-un film, anume că oamenii sunt împărţiţi în două categorii: cei care ştiu foarte bine ce vor şi îşi găsesc uşor drumul şi cei care doar fug de ceea ce nu le place, aşa că drumul îi găseşte pe ei. Şi iar mă gândesc că, în mod sigur, eu fac parte din a doua categorie.
(24 iunie 2010)

**
(Despre Calexico) - Îi iubesc pe oamenii ăştia. Pentru ritm, pentru instrumente, pentru vocea care se topeşte din când în când printre ele... Pentru că ascultându-i poţi închide ochii şi să te vezi în maşina veche ce înaintează tăcut pe un drum prăfuit, într-un ţinut arid şi ars de soare, tânjind după ceva rece, ascuns după ochelarii de soare, prea cufundat în tine ca să vorbeşti cu cel de la volan. Şi îţi imaginezi oraşul spre care te îndrepţi, jumătate lemn, jumătate piatră, departe de civilizaţia gălăgioasă, departe de lumea dezlănţuită şi de mamuţii din sticlă... Şi inspiri adânc, priveşti în jur cu nerăbdarea în gânduri, vezi doar pustiul care aleargă pe lângă tine şi mai aprinzi o ţigară, din care tragi cu sete şi învârţi butonul de volum, să dai muzica mai tare. Doar o idee. Cât să simţi cum îţi alunecă printre simţuri. Şi drumul şerpuieşte în faţă...
(10 iulie 2010)

**
Câteodată, îmi vine aşa... să îmi aprind o ţigară şi să dansez. Pur şi simplu.
Vine septembrie.
(19 august 2010)

**
a venit toamna, un pic prea brutal
azi m-am întors din drum
mai în glumă sau nu, anul viitor = Buenos Aires
mi-e dor să întorc casa cu susu-n jos, cu muzica dată tare şi cu baticul legat piratereşte
l-am găsit pe Vian ieri
frig, tentaţia pernelor moi
şi marea?
(1 septembrie 2010)

**
Ultimul sms: gratuit cremă anti-age Herbagen cu extract din melc in val de 45 lei la cumpărături de min 80 lei doar in noul Plafar Retail din bd. Mihalache nr. 98 stoc limitat.
Adică au stors un melc şi au făcut cremă din el. Cum dracu' mă găsesc ăştia?
(10 septembrie 2010)

**
Am stat o săptămână în linişte, am lucrat pe verandă, am cules nuci, am mâncat struguri, am băut cafelele afară, am revăzut foşti colegi, vechi prieteni, am reuşit să ocolesc camera în care era televizorul (nici măcar un minut nu m-am uitat la el şi nici nu îi simt lipsa), n-am pus mâna pe messenger (acum sunt nevoită şi îl urăsc, dar cred că am leac şi pt asta)... adică mi-a fost foarte bine. Întoarcerea la falsa civilizaţie de aici mă irită.
(27 septembrie 2010)

**
Unii spun că e nevoie de 21 de zile să te dezobişnuieşti de ceva. Constat că se poate şi mai repede.
Mi-e dor de librării. Poate azi...
(14 octombrie 2010)

**
Mai am puţin din Aprilie în Paris. La sfârşitul unor capitole, îmi doream să fumez. Îmi părea singurul gest care s-ar fi potrivit. Şi mă întreb ce anume declanşează instinctul de animal din noi. Şi dacă o să învăţăm vreodată să ne ferim de războaie. La urma urmei, cei care îşi doresc războaiele şi care le pornesc sunt mult mai puţini decât noi ceilalţi. Şi totuşi, de cele mai multe ori, ei înving.
(17 octombrie 2010)

**
Songul de azi? Ăsta - pentru că e o versiune live care sună foarte bine, foarte liniştitor.