E la modă

... să asculţi Caro Emerald, să îţi expui pe FB diplomele, jobul, relaţia (cu acte sau nu) şi filosofia (orice o însemna asta), să citeşti cărţi de self-help, să pari mereu fericit şi cu gura până la urechi, să mergi la sală, să mănânci tone de iaurt-nu-ştiu-de-care (ce dacă are zahăr, cine se uită pe etichete), să ai blog despre politică, să înjuri doar liberalii şi pesediştii (de parcă pedeliştii s-ar trage din familia regală britanică, nu din acelaşi FSN), să mergi la stand-up comedy şi să râzi cât mai tare la acelaşi poante răsuflate şi nesimţite, nu cumva să pară că tu nu apreciezi glumele de autobază, să nu citeşti poveşti de dragoste, indiferent cât de bine ar fi scrise, să porţi în exces gablonţuri hand-made, să te uiţi la Lost (sau la orice alt serial de gen) şi să pretinzi în gura mare că nu suporţi telenovelele, de parcă Lost ar fi altceva, să te îmbraci scump şi cu etichetele de firmă la vedere, să mănânci naturist, să te lauzi cu cât ai băut la un chef, să pari spiritual...