Nu-mi plac bilanţurile, nu-mi plac finalurile (de orice fel), dar o să mă înscriu în rândurile turmei cu două-trei vorbe şi o să spun că anul ăsta a fost un pic mai bun decât cel anterior. Foarte un pic. Iar la partea cu plus aş trece îndeosebi oamenii (câţiva) pe care i-am întâlnit şi de la care am învăţat diverse. Şi faptul că ştiu mai bine ce vreau.
În rest, după cum am mai spus şi cu altă ocazie, dorinţele mele stau ca nişte foi risipite pe o masă, iar eu mă uit la ele cu detaşarea unui om care fumează relaxat o ţigară...
Cred că redă cel mai bine starea mea la finalul ăsta de an.
Un an nou aşa cum vi-l doriţi, tuturor celor care treceţi pe aici, cu intenţie sau din întâmplare.
8 comentarii:
Am intrat la tine pe blog sa vad ce mai e nou si, dupa ce am citit cam in diagonala (recunosc), am dat play si am zis sa ascult melodia asta in timp ce imi vad de ale mele. Si dupa primele acorduri m-am intors sa vad daca nu cumva pusesei REM cu Everybody Hurts, pentru ca incepe la fel.
N-am ascultat-o pana la capat. Am incercat de nenumarte ori cu alte melodii cantate in italiana, pur si simplu mi se pare ca aceasta limba nu e facuta pentru muzica "usoara". Cred ca are prea multi de "o". Nu stiu.
Italiană? Ce legătură are italiana?
Cât despre spaniolă... cred că e muzicală în sine şi poţi cânta pe ea orice. :) Sigur că sunt cât se poate de subiectivă, pentru că e limba mea preferată.
Iar muzica... la mine, depinde de stare, de cine o cântă (Bunbury e un nonconformist pe gustul meu), rar şi de versuri. Dar cel mai important la muzică, în general, e s-o simţi cumva. Dincolo de teorii şi alte alea.
Dap, cred ca ai dreptate, eu nu prea simt muzica. Cat despre italiana... :)). Ignore me.
Dar eu n-am spus că tu nu simţi muzica, de unde să ştiu asta, la urma urmei? Ziceam doar, la modul general, că muzica trebuie simţită şi mai puţin pusă în vorbe.
Chiar aşa, ce asculţi, ce îţi place?
Nu ai zis tu, eu am zis, ca asa simt. Simt ca n-o simt. Sunt in zona "fara muzica" in care se mai inflitreaza uneori cate o piesa, un ritm, insa nu plutesc pe acorduri, intelegi?
Imi place sa ascult zgomotele din jur. Muzica mea preferata.
Sunt asa de multe ca nu te plictisesti niciodata.
Acu' am înţeles. Mie mi-ar fi greu fără muzică...
Ştii că cei de la Gotan Project au folosit sunetele din jur, muzica străzii, în unele songuri. Şi a ieşit f fain.
Nu numai ei, dar ce ascult eu e mult mai misto, nu e constrans in trackuri sau imaginea altora despre cum ar suna bine.
Daca vrei, imi place Cohen, desi acum nu l-as asculta.
Şi mie îmi place Cohen, da' cu măsură. Nu mai mult de 2-3 piese deodată, că prea devine sirop...
Trimiteți un comentariu