Mişto CD-ul cu Marlene Dietrich, mi-a răzbunat toţi nervii de ieri, de la job. Are şi sunetul ăla de înregistrare veche, foarte foarte fain. O am şi pe Julie London, mai am de căutat câteva. Şi dacă mi-aş aminti unde era magazinul ăla cu vechituri, unde am văzut nişte gramofoane... mmmhmm, sigur iau unul. Ieri oricum mi-a râs sufletul, râs în formă de H.
Coffee, revista presei, music (da' nu în căşti, pentru că another one bites the dust, iar alea noi încă nu au ajuns).
Azi o să fie zi luuuungă, mâine vedem ce mâncare ştiu să facă ăia de la crâşma libaneză, vineri iar zi nesfârşită, sâmbătă examen, mrrrrrr!
Şi au apărut ghioceii, atât e de cald. Dacă ar rămâne aşa...