Îmi plac unele voci care povestesc pe fundalul unui film. Sunt foarte... relaxante. Aş fi zis senzuale, dar asta implică o oarecare sexualitate şi acum nu mă refer la asta. Şi cel mai bine simţi asta în căşti. Ascultam muzica dintr-un film. Plănuisem o zi fără computer, dar azi nu am cum. So... căşti, muzică, cafea, gânduri deşirate aici. E o lumină difuză, enervant de difuză. Ieri, între două alergături, am observat că prin oraş e plin de insule de iarbă şi păpădii. Multe-multe păpădii, oaze de verde presărat cu galben. Dacă e combinat în proporţii potrivite cu alte culori, galbenul nu mai e obositor. Şi aveam o poftă nebună să mă aşez pe un petic din ăla lipsit de asfalt. Eh, până la urmă tot o să evadez câteva zile.

Dimineaţa asta are ceva de toamnă scăpată în contratimp.

Tentaţia apare pentru că există un punct slab undeva? Un soi de breşă. Cred că da... Iar dacă nu-i dai curs o să se caţere pe tine, ca o iederă. La fel ca unele gânduri pe care refuzi să le spui şi care încearcă să prindă viaţă prin orice altă formă. Mda, sweet temptation.

Mă duc să fac ceva util, altfel imaginaţia o să îşi revendice o parte pe care nu e momentul să i-o dau. Nu acum.