Despre copii care cresc fără familie, despre dorinţa de a-ţi găsi un "acasă", despre inocenţă şi prietenie - aşa cum doar copiii o ştiu. O bijuterie emoţională, spunea cineva. Da, este. Şi poate abia când se termină filmul îţi dai seama...
luni, 8 iunie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Nu mai ştiu exact când şi cum am dat de ei... cu nişte ani în urmă, oricum. Şi au rămas într-un ipotetic top ten al meu - zic ipotetic pentr...
-
Se poate ca într-o sâmbătă seara, obosită, să te uiţi la un film, nu contează la care anume, pentru că e genul de film despre care cei mai m...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu