Nedumeriri

- Oare dacă ar fi cafeaua solidă şi nu lichidă, ar fi la fel de liniştitor să o bei? Nu, că nu o mai poţi bea. Să spunem că ar fi cafea cubuleţe sau pastile. Să iei dimineaţa o pastilă de cafea.
M-a privit întrebător şi serios.
- Nu. Îşi pierde farmecul...
- Adică forma schimbă farmecul unui lucru? Şi dacă eu, într-o dimineaţă, mă transform din Vali în noptieră, să zicem, îmi pierd farmecul?
- Păi, tu eşti lucru?
- Ei, nu, nu. Lucrurile nu se pot deplasa singure şi eu pot, deci nu sunt lucru... Dar, dac-aş fi, dacă m-aş transforma, mi-ar creşte sertar, uşă... Şi sa presupunem că o să pot în continuare să gândesc şi să vorbesc. În calitate de noptieră, desigur. Mi-aş pierde farmecul? Zi tu! Mi-aş pierde din farmec?
- În cazul ăsta nu ţi-ai pierde farmecul, mai ales că ai sta lângă patul meu şi aş ţine cafeaua pe tine şi cartea şi veioza şi... Nu. Ziceam doar că nu poţi generaliza. Uite, la cafea, îmi place să simt lichidul ăla cald-amărui cum îmi alunecă încet pe gât, dar dacă e solidă se schimbă percepţia, farmecul de care zic. Dacă se schimbă starea la... mâncare, de exemplu, nu îmi pasă. Adică, stai aşa, doar la anumite mâncăruri nu îmi pasă, dar la altele da... Florile! Da, uite, dacă florile ar fi lichide, cum le-aş mai vedea frumuseţea? Deci, depinde. Da', totuşi, tu nu ai găsit altceva decât noptieră??
- Noptiera îmi pare un lucru liniştit, de asta am ales-o. Chiar, eu nu am nicio noptieră acasă... Ştii la ce mă tot gândesc? E ok argumentarea ta - că se schimbă gustul şi consistenţa cafelei dacă e solidă şi nu mai are acelaşi farmec. E normal. Numai că... să zicem că eu nu m-aş transforma în noptieră, ci mi-aş pierde capul. Asta înseamnă că aş deveni persoană cu handicap. Clar că nu aş mai avea acelaşi farmec, nu? Pentru că aş avea un handicap. Atunci de ce se duc toate campaniile astea antidiscriminare? Vezi, sunt două lucruri care se contrazic în mintea mea.
A făcut o mică pauză, apoi a continuat.
- Dacă un lucru sau o persoană se transformă, este evident că nu mai impresionează mintea noastra ca înainte. Se schimbă percepţia. Totuşi, dacă un om e transformat, fizic, el îşi păstrează esenţa de om. Ca şi cum cafeaua solidă şi-ar păstra esenţa de cafea. Nu sunt foarte coerentă, în fond, nu sunt obişnuită să am coerenţă dimineaţa, dar...
- Aaa, nu, stai, stai! Dacă doar îţi schimbi starea, adică forma, rămâi tot tu. Ok, nu ai cap, picioare, braţe - nu cum le ai acum, dar asta nu înseamnă că mintea, capacitatea de a gândi dispare. Nu? Nu. Ea rămâne, poate doar o fi undeva într-un sertar - noptierele cam au sertare, nu au cap. Aşadar, nu ai avea niciun handicap.
- Păi, dacă doamna cafea nu ar mai fi fluidă, nu ai spus tu că nu ar mai fi aşa cum trebuie? Asta înseamnă că are un handicap. Că ea îşi păstrează calităţile de excitant al creierului şi culoarea şi gustul, numai că nu e fluidă. Eeeee, este ăsta un handicap pentru cafea sau nu? Faptul că nu ar mai fi fluidă?
- Stai aşa, că e mai complicat. Depinde din ce perspectivă priveşti. Deci, ziceam că la cafeaua solidă nu mai simt aceeaşi plăcere. Rămâne efectul, dar plăcerea de pe parcurs nu e la fel. Revenim la tine, la aspectul fizic, de exemplu, că e legat de plăcere, ca şi la cafea. Aşadar, dacă tu te-ai transforma în noptieră, ai avea o formă cam incomodă pentru cineva care vrea să te simtă fizic. Adică, esti tot tu, dar... imaginează-ţi, cum să iei in braţe o noptieră?? Fără să te loveşti şi să simţi şi plăcere! Acu' nu pretinde nici de la mine nu ştiu ce coerenţă, că nu m-am trezit de tot. Dar... nu e bine ce zic?
Am izbucnit în râs amândouă.
- Adica, dacă un om are un handicap nu simţi plăcere când îl iei în braţe? Ajungem iar la discriminare. Acum, e adevărat că noptiera nu poate fi comodă la atingere. Noptiera e noptieră. Dar mă gândesc că ai avea parte de o adevărată senzaţie cu cafeaua solidă, a dat din cap aprobator, convinsă că are dreptate.
Şi, după câteva clipe de meditaţie.
- Să ştii că, din punct de vedere al atingerilor, aş avea încredere şi într-un om cu handicap. Dar sunt de acord cu tine, nu e ok cu un om-noptieră. Mda... Ah, gata, că trebuie să fug la lucru! A fost o discuţie minunată. Cred că, inconştient, m-am trezit devreme în dimineaţa asta special ca să lămuresc cum ar fi lumea dacă am avea cafea solidă şi nu lichidă.