În sfârşit, soare.
Şi un ritm lăsat de Gardel, care vorbeşte un poco de la soledad.
Şi am timp să citesc, cel puţin două zile.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Nu mai ştiu exact când şi cum am dat de ei... cu nişte ani în urmă, oricum. Şi au rămas într-un ipotetic top ten al meu - zic ipotetic pentr...
-
Se poate ca într-o sâmbătă seara, obosită, să te uiţi la un film, nu contează la care anume, pentru că e genul de film despre care cei mai m...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu