Daca mai aud ceva de gripa aviara, ma impusc. Mai devreme zicea un coleg prin birou ca i-ar fi spus nu-stiu-cine ca a vazut in Bucuresti pasari cazand din copaci. Brava, o fi murit vreo cioara de batranete. Da' daca persevereaza si imprastie suficient de bine zvonul, diseara vedem la stiri ca in Bucuresti avem gripa aviara.
(10 octombrie 2005)
**
Am avut o revelatie azi: personaje precum cele din Neveste disperate chiar exista in realitate. Mda...
Dimineata, in tramvai, era un individ la vreo 30 de ani care cersea. Ma rog, e impropriu spus cersea: "Sa-ti traiasca familia (iubita, iubitul etc., functie de cel caruia ii cerea), da si mie din putinul tau", "hai, frumoaso, ca azi e sarbatoare, spala-ti un pacat", "baiatu', chefuiesti diseara la vreun dumitru, nu? hai ca ne vedem diseara!" Unul mai inspirat i-a spus: "Eu sper sa nu!"
(27 octombrie 2005)
**
Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când văd pe câte unul care scuipă pe stradă, am realmente poftă să îi şterg una peste bot. Şi ocazii se tot ivesc.
(31 octombrie 2005)
**
Aproape toate convorbirile telefonice din tramvai, seara, sunt de genul: "Ajung imediat, sunt pe drum. Iau eu paine sau iei tu? Nu, draga, nu dureaza mult, sunt aproape! Bine, te pup, pa!"
(2 noiembrie 2005)
**
Am vazut o ambulanta tinuta pe loc vreo 10 minute, sa treaca o coloana oficiala. Cata indolenta... Uite asa imi vine din nou in minte Cuba.
Miercuri vad ca e Trubadurul, sper sa ajung si eu. Daca n-o fi si asta un lux, ca la mine deja orice e lux.
Ce liniste e in birou acum, nefiresc de liniste.
(4 noiembrie 2005)
**
Mi-a mai pledat cineva pentru Coelho aseară. Dar nu m-a convins.
Şi n-am mai cumpărat nici o carte, nu mi-am permis.
Am încercat mai devreme să fac o listă cu ce mă nemulţumeşte cu adevărat. Singurele chestii semnificative depind de alţii, aşa că le-am trecut la capitolul 'fără rezolvare'
M-a iritat şi aglomeraţia din tramvai. Uneori, am impresia că sunt în China.
Iar şefii mei au din nou impresia că ideile lor sunt geniale.
(8 noiembrie 2005)
**
ea: Ca sa fie cum as vrea eu mai am nevoie de doua vieti. Una sa o traiesc si una sa povestesc despre ce am invatat, ce am pierdut, ce am gresit si poate asa ma regasesc si ma impac cu mine. Si poate mi se face o concesie si o mai primesc si pe a treia ...pentru echilibru. La urma urmei, totul e un joc, intelepciunea o dobandim cand stam pe margine si privim. Si e prea tarziu. Singura solutie e cacialmaua.
eu: Si daca nu-ti place pokerul?
ea: Numai principiul conteaza. Se poate adapta la orice.
(11 noiembrie 2005)
**
Prima ninsoare de anul asta. E urata, pentru ca e flescaita. Zapada nereusita...
Organismul meu refuza cafeaua in clipa asta. Desi o am in fata si ii simt aroma placuta.
Aseara mi-era sila sa fac o lista, asa ca am facut-o mai devreme. Rezultatul a fost cel prevazut, un pachet de nervi. Şi am simtit brusc nevoia sa ma pun jos intr-un colt, sa injur si sa plang cu pofta, pana n-am mai putut.
Acum e mai bine, doar ca imi vajaie capul.
Oare unii cum reusesc?
M-am bucurat azi ca am mai gasit-o pe tanti care vinde crizanteme, ma gandeam sa nu fi disparut, cu pseudo-ninsoarea asta.
Am aprins si o lumanare, in contul zilei de ieri... unele dureri se estompeaza cu timpul, probabil ca asa trebuie sa fie, cine stie...
(19 noiembrie 2005)
**
Tocmai am aflat de un top al vânzărilor de carte în ro. Pe primul loc ar fi cărţile lui Coelho (cum altfel), urmate de cele ale lui Dan Brown (cum-cum altfel), iar pe trei... tananaaa... o carte despre cum să câştigi la loto! La ziare, cel mai vândut e Libertatea, la tv ... cred că audienţa cea mai mare o are telenovela aia românească, nu ştiu cum îi zice, de pe Acasă. Vorba aia, frumoasă ţară, păcat că-i locuită.
(23 noiembrie 2005)
(10 octombrie 2005)
**
Am avut o revelatie azi: personaje precum cele din Neveste disperate chiar exista in realitate. Mda...
Dimineata, in tramvai, era un individ la vreo 30 de ani care cersea. Ma rog, e impropriu spus cersea: "Sa-ti traiasca familia (iubita, iubitul etc., functie de cel caruia ii cerea), da si mie din putinul tau", "hai, frumoaso, ca azi e sarbatoare, spala-ti un pacat", "baiatu', chefuiesti diseara la vreun dumitru, nu? hai ca ne vedem diseara!" Unul mai inspirat i-a spus: "Eu sper sa nu!"
(27 octombrie 2005)
**
Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când văd pe câte unul care scuipă pe stradă, am realmente poftă să îi şterg una peste bot. Şi ocazii se tot ivesc.
(31 octombrie 2005)
**
Aproape toate convorbirile telefonice din tramvai, seara, sunt de genul: "Ajung imediat, sunt pe drum. Iau eu paine sau iei tu? Nu, draga, nu dureaza mult, sunt aproape! Bine, te pup, pa!"
(2 noiembrie 2005)
**
Am vazut o ambulanta tinuta pe loc vreo 10 minute, sa treaca o coloana oficiala. Cata indolenta... Uite asa imi vine din nou in minte Cuba.
Miercuri vad ca e Trubadurul, sper sa ajung si eu. Daca n-o fi si asta un lux, ca la mine deja orice e lux.
Ce liniste e in birou acum, nefiresc de liniste.
(4 noiembrie 2005)
**
Mi-a mai pledat cineva pentru Coelho aseară. Dar nu m-a convins.
Şi n-am mai cumpărat nici o carte, nu mi-am permis.
Am încercat mai devreme să fac o listă cu ce mă nemulţumeşte cu adevărat. Singurele chestii semnificative depind de alţii, aşa că le-am trecut la capitolul 'fără rezolvare'
M-a iritat şi aglomeraţia din tramvai. Uneori, am impresia că sunt în China.
Iar şefii mei au din nou impresia că ideile lor sunt geniale.
(8 noiembrie 2005)
**
ea: Ca sa fie cum as vrea eu mai am nevoie de doua vieti. Una sa o traiesc si una sa povestesc despre ce am invatat, ce am pierdut, ce am gresit si poate asa ma regasesc si ma impac cu mine. Si poate mi se face o concesie si o mai primesc si pe a treia ...pentru echilibru. La urma urmei, totul e un joc, intelepciunea o dobandim cand stam pe margine si privim. Si e prea tarziu. Singura solutie e cacialmaua.
eu: Si daca nu-ti place pokerul?
ea: Numai principiul conteaza. Se poate adapta la orice.
(11 noiembrie 2005)
**
Prima ninsoare de anul asta. E urata, pentru ca e flescaita. Zapada nereusita...
Organismul meu refuza cafeaua in clipa asta. Desi o am in fata si ii simt aroma placuta.
Aseara mi-era sila sa fac o lista, asa ca am facut-o mai devreme. Rezultatul a fost cel prevazut, un pachet de nervi. Şi am simtit brusc nevoia sa ma pun jos intr-un colt, sa injur si sa plang cu pofta, pana n-am mai putut.
Acum e mai bine, doar ca imi vajaie capul.
Oare unii cum reusesc?
M-am bucurat azi ca am mai gasit-o pe tanti care vinde crizanteme, ma gandeam sa nu fi disparut, cu pseudo-ninsoarea asta.
Am aprins si o lumanare, in contul zilei de ieri... unele dureri se estompeaza cu timpul, probabil ca asa trebuie sa fie, cine stie...
(19 noiembrie 2005)
**
Tocmai am aflat de un top al vânzărilor de carte în ro. Pe primul loc ar fi cărţile lui Coelho (cum altfel), urmate de cele ale lui Dan Brown (cum-cum altfel), iar pe trei... tananaaa... o carte despre cum să câştigi la loto! La ziare, cel mai vândut e Libertatea, la tv ... cred că audienţa cea mai mare o are telenovela aia românească, nu ştiu cum îi zice, de pe Acasă. Vorba aia, frumoasă ţară, păcat că-i locuită.
(23 noiembrie 2005)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu