Încetiniri

Fără îndoială, ar fi excesiv şi nedrept să spunem că într-o jumătate a lumii informaţia este interzisă, iar în cealaltă jumătate ea este falsificată. Asta, fiindcă ea este interzisă în mai mult de jumătate a globului, zice Jean-François Revel în Cunoaşterea inutilă. Mi-am amintit de asta citind ce scrie Cristian despre presa de la noi. Dar mi-a fost lene să intru într-o discuţie pe tema asta, pentru că ştiu unde ar fi dus...

De câteva zile m-am blocat pe Heroes Del Silencio. Nu îi mai ascultasem de multă vreme, iar acum am găsit nişte videoclipuri live foarte bune calitativ. Concertul de adio din Valencia îmi place mult, am înţeles că este şi DVD, e de căutat. Aici, de exemplu, sunt nişte momente când cântă publicul... întotdeauna m-a impresionat asta, atâta lume care uită de diferenţe, de rele, de politică, de foame, de orice şi e captivă în muzică. O singură voce. Nu ştiu să existe altceva care să poată face asta, în afară de muzică.

Azi mi-am dat seama că alerg după o iluzie. Şi am încetinit.
E un pic de haos în mine, trebuie să fac ordine. Dar nu acum, sunt prea lucidă în clipa asta. Iar când păşeşti afară dintr-un cerc se formează altul.
Trebuie să încep o carte şi nu ştiu care.
În seara asta mi-ar fi plăcut să fumez.
Sper să dorm.

El Estanque