Replici uzate, glume repetitive, perspective radicalizate, suflete gri, măşti, păreri scuipate în dreapta şi-n stânga, ca pe nişte seminţe, Poiana lui Iocan. Româniile paralele despre care am mai vorbit. Sunt tot acolo, avem noi grijă să fie tot acolo şi să alunece în continuare paralel. Noi toţi. Ne învelim cu propriile iluzii. La urma urmei, ar zice unii, dacă ne ţin de cald, ce e aşa rău? Exact, las' că merge ş-aşa.
**
Iarna asta concentrată într-o lună, ca esenţele alea din sticluţe frumos ticluite, începe să mă obosească. Mama natură nu prea ştie ce-s alea proporţii. Deja am zile când mi-e atât de dor de verde şi de lumină mai puţin difuză încât, dacă închid ochii, simt mirosul de ploaie de primăvară şi de salcâm înflorit.
Discuţiile alea aşa-zis filosofice în care eşti întrebat "ce-ai face dacă" îmi par stupide, pentru că imaginaţia ar trebui pusă la treabă din alte perspective. Necondiţionat, cumva. Fără să fii obligat să-ţi construieşti false premise.
Mi-e dor să merg la cinema. Să fiu un oarecare pe un scaun, cufundat în întuneric şi captiv în povestea de pe ecran. Dar iarna îmi taie elanurile de orice fel... Astea sunt momentele în care îmi promit că primăvara, vara, toamna viitoare o să profit cât pot, o să ies mult, o să-mi fac rezerve de stări de bine, de culori, de mirosuri, de senzaţii, o să... Uneori reuşesc, alteori nu.
Şi sunt momente în care mă întreb cum e posibil să nu găsesc un pix în toată casa. Cu prima ocazie o să iau o duzină. Şi chiar îmi plac pixurile. După stilouri.
Şi mi-ar plăcea să ştiu să pictez (am mai spus?), pentru că uneori nu-mi sunt de ajuns cuvintele. Sau poate că sunt prea multe şi nu reuşesc să le ordonez cum aş vrea. Am impresia că desenul ar fi mai potrivit. Posibil să mă înşel, dar uneori chiar simt asta.
Încă încerc să învăţ jumătăţile de măsură.
Pentru cine e în căutare de zâmbete: CC.
Eu cred că o să revăd Reconstruction.
**
Şi atât de mult au vorbit zilele astea pe la teve de pâine, făină, vatră şi alte alea de pe la ţară încât mi s-a făcut dor, iar acum la mine în casă miroase a pâine tocmai scoasă din cuptor. Se potriveşte de minune cu zăpada de basm de afară, dar tot m-aş bucura dacă mâine dimineaţă m-aş trezi cu salcâmul de la geam verde şi înflorit...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu