- Ciudat... you remind me of somebody. Zic ciudat pentru că e un he, iar tu eşti o she. Poate că, totuşi, uneori pierdem bucăţi de suflet şi apoi rătăcim să le căutăm. Şi le găsim o parte aici, alta acolo...
- Da. Şi încercăm să ne refacem sufletul din bucăţi. Problema e că ele nu mai stau lipite ca înainte, există mult mai des riscul să se desprindă vreuna. Şi asa vine teama, aşa devenim noi fragili din cei odată puternici. Dar acum e iar soare şi dimineaţă!!
Ştiu, tu probabil ţi-ai băut deja cafeaua. Sunt curioasă ce visam eu la ora aia.
- Da, dimineaţă a fost, soare nu prea. Cafea a fost, desigur. Şi a venit un telefon cu o veste bună!
- Trebuie să fi fost o bunătate de veste. Nu ştiu cât am lipsit, dar cred că suficient. Ştii.. am terminat Ruşinea lui Rushdie de câteva zile şi acum sunt la pagina 100! Iarăşi!! E atât de subtil domnul acesta... Lord! Ei, despre ce veste e vorba? E reducere la role? Că vreau şi eu, mult de tot.
- Daaa, poţi să spui că e vorba de role, oarecum. Ştii cum e cu vestea asta? Ţi s-a întâmplat să îţi doreşti mult ceva, să plănuieşti să faci ceva în direcţia aia, apoi, brusc, să te trezeşti că se întâmplă? Just like that! Fără să mai apuci tu să te mişti?! Un soi de telepatie a... întâmplărilor? Nu. Întâmplarea presupune ceva ce s-a petrecut, un fel de participiu, nu? În fine, e prea dimineaţă ca să explic logic şi sunt abia la jumătate din prima cafea. Altfel spus: bună dimineaţaaaaaa! Apropo de Rushdie, ai citit Pământul de sub tălpile ei? Aici se anunţă căldură mare azi, iar eu o să am de bântuit mai încolo. Cred.
Aaaall you have to do is touch my hand
To show me that you understand
And something happens to me
That's some kind of wonderful
Anytime my little world turns blue
I just have to look at you
Everything seems to be sooome kind of wonderfuuuul...
...Peter Cincotti, I love this man! Să nu uit, azi tre' să iau alte căşti, astea s-au dus, gata!
- Nu ştiu dacă mi s-a întâmplat chiar asta... să înceapă să se întâmple lucrurile pe care mi le plănuiesc, fără ca eu să le dau startul. De obicei, încep să se întâmple lucruri pe care nu le gândesc. Nebănuite. De asta-mi plac mie ''lucrurile'' în general. Pentru că se întâmplă. Gândurile… îmi plac şi ele. Numai că ele rareori ajung să se ''întâmple'', de aceea nu le admir atât de mult. Doar Ruşinea am citit. Dar vreau să văd şi alte cărţi. O să caut. Ah, eu îmi beau cafeaua acum, apropo. Ai putea să spui că sunt matinală.
- Mmmdaaa, adevăru-i că, dintre noi două, tu eşti matinala! Pentru că îţi bei cafeaua la cele mai mici ore.
- Da. Şi încercăm să ne refacem sufletul din bucăţi. Problema e că ele nu mai stau lipite ca înainte, există mult mai des riscul să se desprindă vreuna. Şi asa vine teama, aşa devenim noi fragili din cei odată puternici. Dar acum e iar soare şi dimineaţă!!
Ştiu, tu probabil ţi-ai băut deja cafeaua. Sunt curioasă ce visam eu la ora aia.
- Da, dimineaţă a fost, soare nu prea. Cafea a fost, desigur. Şi a venit un telefon cu o veste bună!
- Trebuie să fi fost o bunătate de veste. Nu ştiu cât am lipsit, dar cred că suficient. Ştii.. am terminat Ruşinea lui Rushdie de câteva zile şi acum sunt la pagina 100! Iarăşi!! E atât de subtil domnul acesta... Lord! Ei, despre ce veste e vorba? E reducere la role? Că vreau şi eu, mult de tot.
- Daaa, poţi să spui că e vorba de role, oarecum. Ştii cum e cu vestea asta? Ţi s-a întâmplat să îţi doreşti mult ceva, să plănuieşti să faci ceva în direcţia aia, apoi, brusc, să te trezeşti că se întâmplă? Just like that! Fără să mai apuci tu să te mişti?! Un soi de telepatie a... întâmplărilor? Nu. Întâmplarea presupune ceva ce s-a petrecut, un fel de participiu, nu? În fine, e prea dimineaţă ca să explic logic şi sunt abia la jumătate din prima cafea. Altfel spus: bună dimineaţaaaaaa! Apropo de Rushdie, ai citit Pământul de sub tălpile ei? Aici se anunţă căldură mare azi, iar eu o să am de bântuit mai încolo. Cred.
Aaaall you have to do is touch my hand
To show me that you understand
And something happens to me
That's some kind of wonderful
Anytime my little world turns blue
I just have to look at you
Everything seems to be sooome kind of wonderfuuuul...
...Peter Cincotti, I love this man! Să nu uit, azi tre' să iau alte căşti, astea s-au dus, gata!
- Nu ştiu dacă mi s-a întâmplat chiar asta... să înceapă să se întâmple lucrurile pe care mi le plănuiesc, fără ca eu să le dau startul. De obicei, încep să se întâmple lucruri pe care nu le gândesc. Nebănuite. De asta-mi plac mie ''lucrurile'' în general. Pentru că se întâmplă. Gândurile… îmi plac şi ele. Numai că ele rareori ajung să se ''întâmple'', de aceea nu le admir atât de mult. Doar Ruşinea am citit. Dar vreau să văd şi alte cărţi. O să caut. Ah, eu îmi beau cafeaua acum, apropo. Ai putea să spui că sunt matinală.
- Mmmdaaa, adevăru-i că, dintre noi două, tu eşti matinala! Pentru că îţi bei cafeaua la cele mai mici ore.
7 comentarii:
Cred ca tot ceea ce ti se intampla, este ceea ce crezi tu ca ti se intampla. Evenimente obiective, cu inteles independent nu exista, ci doar reflectari ale lor in constiintele individuale. Asa zic niste baieti ca Locke si Berkeley, si cred ca intr-o masura au dreptate
Aoleu, m-ai bagat in filosofie.
Si tu m-ai bagat in literatura cu postarea asa ca suntem chit!
Ti-am citit postarile din 2007: parca citeam o carte
Asta e rau?
Totusi, e de laudat ca ai avut rabdare. Cred ca pe multi ii plictiseste stilul asta. :)
E bine! :)
cum am avut eu norocul sa te gasesc, Adina. Sincer îti spun prefer sa te citesc pe tine, si nu sa iau o carte în mâna.
Trimiteți un comentariu