Am fost la teatru, pentru că nu mai fusesem de multă vreme. La Revistă. Spectacolul Scandal în paradis, pe care îl recomand dacă vreţi să ieşiţi trei ore din lumea seacă a computerelor sau din cea previzibilă a televizoarelor. Nu e un spectacol cu pretenţii şi e foarte reconfortant, chiar dacă unele glume sunt cunoscute, iar temele aceleaşi, reluate dintr-o altă perspectivă. Farmecul stă în faptul că eşti faţă în faţă cu scena, că actorii sunt chiar acolo lângă tine şi nu după un ecran impersonal, în faptul că ei pot improviza şi că sunetul live al instrumentelor e diferit de cel înregistrat.
Trebuie să recunosc că am avut reţineri atunci când am aflat că biletele sunt la Revistă (nu le-am luat noi). Ah, Stela, Arşinel şi ceilalţi... După primele 10-15 minute în sală, însă, mi-am făcut mea culpa în gând şi m-am lăsat dusă de atmosferă. (Fac o paranteză şi spun că aproape uitasem cum sunt multe lucruri de care în ultimii ani n-am mai avut timp decât pe fugă, iar de câteva luni încerc să recuperez.) Cred că sunt mulţi ca mine, care gândesc că Stela şi Arşinel, de exemplu, nu te mai pot prinde, sunt fumaţi şi aşa mai departe. Ăsta e efectul faptului că s-au amestecat prea mult prin fauna care mişună pe la televiziuni, prin tot felul de show-uri ieftine. Totuşi, pe scenă îi simţi altfel, au ceea ce demodat se numeşte prestanţă. Sunt conştienţi că au în faţă publicul şi aplauzele reale, necomandate de un regizor de platou. Aplauze pe care le pot câştiga sau nu. Şi asta nu doar se simte, se şi vede.
Pentru seara trecută, la minusuri l-aş nota pe Adrian Enache, care nu prea avea ce căuta acolo şi pe care chiar n-am reuşit să îl aplaud. La plusuri, tre' să spun că am auzit voci mai bune decât multe dintre alea care se înghesuie la Eurovision. Mă întreba B, după spectacol, care parte mi-a plăcut cel mai mult. Cred că Arşinel. Da, mi-a plăcut să-l redescopăr, inclusiv în momentele cântate. Şi dansurile ruseşti: am o slăbiciune pentru Kalinka. În plus, aş remarca vocea lui Radu Ghencea, care chiar sună foarte bine (fuga la google, dacă nu aţi auzit de el, nici eu nu îl ştiam).
Aşa că, fără să o lungesc prea mult, reiau: mergeţi la teatru, inclusiv la Revistă, lăsaţi la o parte computerele şi televizoarele, măcar din când în când. O să vă facă bine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu