Prima zapada de anul asta. Nu-mi place frigul, dar prima ninsoare e intotdeauna vesela, face sufletul sa zburde. Trezeste copilul din tine. Nebunesc dans al fulgilor… Fara sa vreau, privirea fuge spre ei, ochii cauta sa-i prinda ritmul. Ninge cu furie, cu nerabdare parca. Am deschis geamul si am prins in palma cativa fulgi, efemeritate umeda…
Ce muzica se potriveste cu bucuria asta alba? Pianul lui Didier S? Saxul? Oricum, un instrument, poate si o voce, dar una linistita, nu una stridenta.
Ninge cu ganduri indepartate, cu amintirea unei zapezi dintr-un vis de octombrie, ninge cu sperante domesticite in zori, cu songuri care-ti patrund in suflet. Ninge, stranger…
Da, ninsoarea asta mi-a eliberat sufletul, azi o sa fie o zi frumoaşă.